Astăzi, 31 august, o grupă de „Muşatini” au purces la căutarea şi identificarea pe teren a legendarei cetăţi de piatră a lui Ştefan cel Mare de la Gâdinţi. Singura cetate de acest gen ctitorită de marele domn în anul 1466, fortăreaţa de la Gâdinţi este atipică prin însăşi poziţionarea ei în zona de câmpie. În fapt, se poate aprecia că râul Siret din apropiere ar fi avut o altă albie la vremea respectivă sau cursul acestuia a fost deviat astfel încât cetatea a fost protejată din trei părţi de ape. O distrugere parţială a cetăţii a avut loc în timpul domnului Alexandru Lăpuşneanu pentru ca lovitura decisivă să fie dată de în anul 1675, când „… trimis-au Dumitraşco-Vodă pe Panaitachii uşerul Morona c-un agă turcu, pentru să strâce cetăţile…”.Prin vegetaţia luxuriantă ce domină incinta cetăţii în zilele noastre se mai pot desluşi zidurile şi șanțurile de apărare. Materialul de construcţie primar, piatra, se mai regăseşte risipită pe câmpurile din apropiere sau în temeliile sătenilor.
La o cercetare de suprafaţă a împrejurimilor tinerii arheologi au avut parte de o surpriză de proporţii: un obuz antitanc din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Bineînțeles că au fost alertate imediat autorităţile care au luat măsura izolării materialului exploziv în vederea distrugerii acestuia. Se poate spune – fără teama de a greşi – că „Muşatinii” s-au bucurat de o nouă aventură în periplul lor prin istoria nevăzută şi necunoscută a unei regiuni puțin explorate istoriografic, ținutul Romanului.
Loading ...
